- maleábil
- adj. m. (sil. -le-a-), pl. maleábili; f. sg. maleábilã, pl. maleábile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
maleábil
Look at other dictionaries:
maleabil — MALEÁBIL, Ă, maleabili, e, adj. 1. (Despre metale) Care poate fi întins în foi subţiri la temperatură inferioară aceleia de topire; (despre alte materiale) care poate fi uşor modelat. 2. fig. (despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care se… … Dicționar Român
maleabiliza — MALEABILIZÁ, maleabilizez, vb. I. tranz. A face un material maleabil. [pr.: le a] – Maleabil + suf. iza. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 maleabilizá vb. (sil. le a ), ind. prez. 1 sg … Dicționar Român
cupru — CÚPRU s.n. Element chimic, metal de culoare roşiatică, foarte maleabil, ductil şi bun conducător de căldură şi de electricitate, cu numeroase întrebuinţări în industria tehnică, în fotogravură, galvanoplastie, la obţinerea de aliaje etc.; aramă.… … Dicționar Român
indiu — ÍNDIU s.n. Element chimic, metal maleabil, alb argintiu, care se găseşte în cantităţi mici în blendă şi care este folosit la acoperirea suprafeţelor metalice, în unele aliaje etc. [var.: índium s.n.] – Din fr. indium. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
staniu — STÁNIU s.n. Element chimic metalic, alb argintiu, foarte maleabil şi ductil, care se foloseşte în diferite aliaje sau la acoperirea unor metale; cositor. – Din it. stagno, lat. stannum, stagnum. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
tantal — TANTÁL s.n. Element chimic metalic rar, cenuşiu, lucios, ductil şi maleabil (folosit la confecţionarea pieselor de laborator). – Din fr. tantale. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tantál s. n., simb. Ta Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
aluminiu — ALUMÍNIU s.n. Metal uşor, ductil şi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scară întinsă în industrie şi în tehnică. [var.: alumínium s.n.] – Din fr. aluminium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 alumíniu (metal) s. n. [ niu… … Dicționar Român
beriliu — BERÍLIU s.n. Metal alb, ductil şi maleabil, foarte dur, întrebuinţat la aliaje şi ca dezoxidant; gluciniu. – Din fr. beryllium. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BERÍLIU s. (chim.) gluciniu. (beriliu este un metal alb cenuşiu.) Trimis… … Dicționar Român
magneziu — MAGNÉZIU s.n. Element chimic, metal moale, uşor, de culoare albă argintie, maleabil şi ductil, folosit la fabricarea aliajelor uşoare, în metalurgia nichelului, în fotografie etc. – Din fr. magnésium. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
maleabilitate — MALEABILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi maleabil. ♦ Capacitate, uşurinţă de adaptare. [pr.: le a ] – Din fr. malléabilité. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MALEABILITÁTE s. v. adaptabilitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
